Motto: “Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. Amin.†(Matei, 28.19-20)
I. Ciceu-Giurgesti, informatii de interes turistic
Accesul spre comuna Ciceu-Giurgesti, pe calea feroviara, este posibila pe linia 400/401 coborând în statia de cale ferata Reteag, judetul Bistrita-Nasaud, situata intre localitatile Beclean-Dej, in apropierea granitei cu judetul Cluj.
Daca doresti o deplasare cu autovehiculul, te pozitionezi pe drumul european E58 Dej-Bistrita-Vatra Dornei, la 14 km de Dej, in localitatea Reteag, unde o iei la stânga pe drumul judetean asfaltat si, dupa 6 km, ajungi in Ciceu-Giurgesti (de aici drumul se ramifica, la stânga pentru Dumbraveni, 6 km, la dreapta pentru Negrilesti, 6 km). Cetatea Ciceu este o fortareata medievala situata in actualul judet Bistrita-Nasaud, undeva în punctul de întâlnire al teritoriului localitatilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgesti si Dumbraveni. În evul mediu a facut parte din comitatul Belso-Szolnok (Solnocul Interior, integrat în comitatul Solnoc-Dabâca la 1876). Cetatea a fost ridicata la sfârsitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colina vulcanica de 683 m altitudine, de unde si numele de Ciceu. Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetatii la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior cariera de pietre de moara. Ruinele sunt astazi în stare de distrugere avansata.
În partea de sud a cetatii se mai pastreaza doua mostre de zid, iar la nord-est se disting urme ale santului de aparare, cu o deschidere de 3-5 m, precum si a valului de pamânt ridicat în fata acestuia. Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetatii, pâna în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Magura. Acesta din urma este legat de dealul cetatii printr-o sa îngusta si contribuia la apararea edificiului dinspre vest. Grosimea probabila a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, constructia punea excelent în valoare un sistem de aparare natural, fiind foarte dificil de cucerit.
Cert este ca, in timp, stapânirea cetatii si a domeniilor se perpetueaza de la Stefan cel Mare la fiii sai pâna la Petru Rares.
II. Din istoria baptistilor din Ciceu-Giurgesti
Pastorului Gheorghe MARTIAN isi aminteste ca primul crestin din Ciceu-Giurgesti ar fi fost de fapt o taranca, Paraschiva, inca din anul 1923, iar primul grup de baptisti s-a format in 1925.
Prima autorizatie de functionare ca biserica baptista a fost obtinuta prin grija crestinului Simion Coste din comnua Negrilesti, in 1926.
Cladirea actuala a Bisericii baptiste s-a ridicat in anul 1966, apoi a fost renovata in anul 2000 prin grija fratilor.
Aici au lucrat pastorii Simion Rusu, din Baia Mare, si, mai târziu Augustin Mecea, din Dej.
Si-au inceput lucrarea cu multa pasiune si daruire fiind calauziti indeaproape de Duhul Sfânt al Lui Dumnezeu. In biserica locala se aflau cel putin odata in fiecare luna, duminica, deoarece mai aveau in pastorire si alte biserici locale. Acesti inimosi pastori, imparteau cu multa indrazneala si pretuire cuvântul biblic din Sfânta Scriptura si oficiau activitatile cultice locale, cum sunt: binecuvântarea copiilor mici, botezul celor care primeau cuvântul si pocainta (credinta), Cina Domnului, serviciul de înmormântari.
Din anul 1996 a inceput sa lucreze ca presbiter Gheorghe Martian (n.1959), ordinat ca pastor in anul 2001.
Din anul 2001 Gheorghe Martian – crestin baptist localnic – a fost ordinat pastor de catre Comunitatea Baptista de Cluj, iar Biserica din Ciceu-Giurgesti il are pastor si in prezent.
III. Biserica baptista in zilele noastre
Astazi biserica numara aproape 60 de persoane botezate, fara a socoti si apartinatorii din familiile lor.
Biserica se bucura de har si pace din partea Domnului. Intre ei exista si un grup de tineri care il lauda pe Domnul din toata inima prin imnurile inaltate Mântuitorului lor.
Impreuna cu Nelu Tanta, cunoscutul recitator biblic, am vivitat biserica intr-o duminica din luna noiembrie 2010.
Pastorul Ghita Martian – pregatind sufletele noastre participante la Cina Domnului – a vorbit bisericii despre mielul jetfit atunci când Dumnezeu a lovit in Egipt cu a 10 urgie, oferind harul iesirii evreilor de sub robia egipteana, prin ungerea cu sângele mielului a celor doi stâlpi ai usii si pragul de sus al caselor unde il vor mânca.
“In noaptea aceea, Eu voi trece prin tara Egiptului, si voi lovi pe toti intaii-nascuti din tara Egiptului, de la oameni pana la dobitoace; si voi face judecata impotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul. Sangele va va sluji ca semn pe casele unde veti fi. Eu voi vedea sangele, si voi trece pe langa voi, asa ca nu va va nimici nici o urgie, atunci cand voi lovi tara Egiptului.†(Exod 12.12-13)
Asa cum si atunci, credinta a facut diferenta dintre cei salvati si cei loviti de ingerul mortii, si in zilele noastre sunt salvati de urgia gata sa cada peste intreaga omenire vinovata, doar cei care au credinta in Jertfa proprie de la Cruce adusa de Isus – Mielul fara cusur.
„Crede in Domnul Isus si vei fi salvat tu si casa ta.†(Fapte 16.31).
Glorie Domnului Isus Cristos!
AMIN!
Ca respect pentru cei ce au slujit in lucrarea din Giurgesti, in loc sa se mentioneze de cetate, ar trebui mentionati urmatorii:
a) a doua persona baptista in comuna (dupa SORA Paraschiva -NU TARANCA- a fost Gheorghe Pop
b) a treia persoana baptista in comuna a fost Teodor Cuzdrioreanu, care a slujit ca primul diacon ordinat in biserica din Giurgesti. In 1964 Teodor Cuzdrioreanu, bunicul meu, a donat terenul pe care s-a ridicat si este si astazi construita Biserica Baptista.
c) Odata cuTeodor Cuzdrioreanu au mai fost ordinati si Constantin Balatici si Ion Tarnita.
Cred ca ar fii frumos si crestineste ca acesti pionieri ai credintei sa fie inclusi in lista celor ce au slujit in comuna Ciceu Giurgesti (in perioada in care Simion Rusu era pastor pe teritoriu).