Pata neagra a campaniei „fara frica” sau altfel despre miscarea homosexuala

„Frica de Dumnezeu este începutul înÅ£elepciunii.” – ÃŽnÈ›eleptul Solomon, Biblia
„Semnele È™i simbolurile conduc lumea, nu cuvintele È™i legea.” – Confucius
De la marșul „comunității lgbt” au trecut cîteva zile. Cei care au urmărit mai atent sau chiar și mai puțin atent mișcările propagandistice din ultima săptămînă pe care le-au efectuat activiștii homosexuali răsădiți în RM, cunosc despre campania manipulatoare și insistent promovată denumită post-modernist „Fără frică”. Nu vom scotoci acum toate pretextele, falsurile și pretențiile liberaste pe care le impun, prin această campanie, societății noastre încă „întunecate” și „medievale” mercenarii lgbt prin mass-media iubitoare de patologii. Vom atrage atenția însă la un singur aspect: simbolul/logo-ul acestei campanii – pătratul negru pe fundal alb care ne-a urmărit de la TV în ultimele zile pe noi, „fricoșii” iubitori de normalitate.

Vulgul nu prea cunoaște că acest „simplu” pătrățel negru pe fundal alb se numește, de fapt, „pătratul negru, suprematist, al lui Malevici”. Dar și mai puțini cunosc că acest simbol este, de fapt, un simbol ocult, chiar satanist în esența lui. Vom aduce în fața cititorului interesat cîteva aspecte relevante pe marginea acestui simbol și a autorului său.

Simbolul respectiv a fost adus la viață în 1915 după mai multe luni de reflecții îndelungi ale pictorului revoluționar Kazimir Malevici. Ideea acestui simbol însă a apărut mai înainte: atunci cînd acest Malevici gîndea picturile pentru o piesă de teatru cu o denumire grăitoare: „Victoria asupra Soarelui”.

După ce și-a terminat capodopera, Malevici a spus: „Mult timp nu am putut nici să mănînc, nici să dorm, și singur nu înțelegeam ce am realizat în esență. […] Această lucrare am făcut-o inconștient.” Tot el își mărturisea crezul: „Cea mai înaltă formă de artă este aceea în care nu este nimic din ceea ce există.” Iar ceea ce există, ce este creat, este făcut de Dumnezeu, în opoziție cu vidul, cu nimicul.

Malevici a fost cel care a creat un așa-numit curent numit „suprematism”, de la latinul „suprematio”, adică supremație, care, conform DEX-ului înseamnă „superioritate absolută unită cu autoritate și putere”. În acest sens, pătratul negru suprematist este pătratul negru, cel care domină absolut asupra a toți și toate…

Alexandr Benois, contemporan cu Malevici, pictor de renume și critic de artă, văzînd pătratul negru și cunoscînd viziunile autorului, s-a exprimat astfel: „Fără îndoială, aceasta și este acea icoană pe care domnii futuriști o pun în locul Madonei […] Pătratul negru pe fundal alb – acesta nu e un simplu lucru, nu e o simplă provocare, ci unul din actele înstăpînirii acelui început care își are numele „urîciunea pustirii” și care se etalează cu aceea că prin mîndrie, prin aroganță, prin călcarea a tot ce este iubit și gingaș va duce totul la pierzanie.”

Previzibil, criticii de artă de „stînga”, liberali, au primit cu entuziasm apariția „pătratului negru”. Printre aceștia a fost și M. O. Gherșenzon, autorul lucrării „Soarta poporului iudeu” despre care cunoscutul poet și critic literar rus Andrei Belîi scria:

„Gherșenzon stătea în fața pătratelor ca și cum s-ar fi rugat lor; stăteam și eu: – păi da, două pătrate. Atunci el mi-a explicat: – privind la aceste două pătrate (negru și roșu), trăiesc căderea „lumii vechi”. Priviți, totul se ruinează!”.

În lumina celor de mai sus, nu mai pare straniu că la prima expoziție în care Malevici și-a prezentat lucrările, „pătratul negru” a fost amplasat exact în colțul care de obicei în casele oamenilor era rezervat doar icoanei:

Devine clar și faptul că Malevici a fost printre primii care a aclamat cu entuziasm revoluția satanistă a troțkist-bolșevicilor, biruința noii ordini antihristice asupra „vechii” orînduiri creștine. Nu degeaba și-a descris anti-icoana („anti” – în locul, din greacă) neagră astfel: „Acesta este concentratul noii rînduiri a lumii”.

După această scurtă incursiune în istorie, devine mai limpede de ce gînditorii campaniei și marșului „Fără frică” au ales și au promovat insistent anume acest simbol al noii lumi antihristice care se întronează agresiv în fața ochilor noștri peste stîrvul vechii lumi a Luminii hristice, izgonită și prigonită din toate domeniile și agore-le vieții publice. Să nu ne lăsăm amăgiți de propaganda sodomită, de „perspectiva gay”: sodomia nu se vrea doar egalată cu normalitatea naturală, ea se vrea privilegiată, adulată, întronată și idolatrizată ca expresie a noii credințe obligatorii pentru toți: hedonismul, absolutizarea plăcerii (de fapt, plăcerea carnală este una deloc absolută, efemeră, iluzorie, ca drogul care îl distruge lent pe om după ce îi oferă o senzație plăcută) cu prețul și scopul distrugerii tuturor acelor piedici care îngrădesc plăcerea absolută, dorința de a-și fi propriul zeu, de a „iubi” fără limite, fără răspundere și fără Dumnezeu, Carele este Iubirea în esență.

Satana nu este doar împotriva lui Dumnezeu. El s-a vrut și se vrea în locul lui Dumnezeu. Aceasta va face și sluga lui Satan – Antihristul. Această logică satanică o au și o urmează activiștii homosexuali care nu vor doar să aibă „și ei” dreptul la familie, ci ca Familia autentică să nu mai existe ca Concept, ca Valoare, iar Normalitatea să fie nimicită în esență, astfel că orice deviere (pînă la cele mai inimaginabile și scîrboase la moment) să fie percepută, declarată și acceptată de către toți ca „una din normalități”, ca „una din valori”, ca „un adevăr relativ” etc. Dacă pentru unii ceea ce s-a afirmat în fraza anterioară poate părea foarte grav, trebuie să știm că adevărul și realitatea este și mai înfricoșătoare. Nu întîmplător s-a pomenit mai sus despre termenul supremație. Ideologia sodomită se vrea anume supremă, a-tot-dominatoare, intolerantă cu tot ceea ce i se împotrivește: nu doar „una din normalități”, ci Normalitatea însăși. Iată ce mărturisea public acum cîțiva ani una din principalele activiste homosexuale din Rusia, „rusoaica” Mașa Gessen:

Familia nu ar trebui să mai existe. Eforturile depuse pentru legalizarea căsătoriei dintre homosexuali sînt de fapt şi de drept o minciună, o diversiune în legătură cu ceea ce vom face din căsătorie odată ajunşi în acel punct – minţim când spunem că instituţia familiei nu se va schimba. Acesta este un neadevăr. Familia se va schimba, şi trebuie să se schimbe! Părerea mea este că familia nici nu ar trebui să existe.

Încrîncenarea activiștilor homosexuali și pro-homosexuali (cei care se auto-denumesc ca „open-minded”) asupra credinței creștine, asupra credincioșilor creștini este binecunoscută și, de fapt, firească. Tatăl minciunii, tatăl păcatului – diavolul – nu suferă Adevărul, nu suferă Dragostea adevărată, nu suferă Viața. „Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu?”(Matei, cap. 8) – această reacție a „toleranților” se poate urmări atunci cînd aceștia devin legalizați și sprijiniți de statul „laic” și mass-media „echidistantă și liberă”.

Satanismul, în esența sa, nu înseamnă ritualuri sîngeroase. Acestea sînt doar forme de manifestare practică a credinței satanice, în cadrul unor anumite grupări. Satanismul reprezintă de fapt răzvrătirea supremă, ontologică, împotriva Creatorului, împotriva lui Dumnezeu. Reprezintă descătușarea absolută de orice limite, de orice ordine, de orice ierarhie și rînduială. Reprezintă sfidarea creației lui Dumnezeu; iar omul este „cununa creației”. Sodomia, ca ideologie social-politică (nu ca patimă personală a unui individ), este o formă a satanismului: se ridică împotriva firii umane, împotriva naturii umane și, prin aceasta, împotriva lui Dumnezeu. Folosește firea umană împotriva Celui care S-a răstignit pentru omenire. Logică satanistă, prin definiție. Logica supremației lui Malevici. Logica pătratului negru.

Continuarea pe: culturavietii.ro