Neascultarea este tot atît de vinovată ca ghicirea

Ați fost vreodată neascultători? Cu siguranță ați fost. Dar v-ați gândit că neascultarea, în orice formă, este tot atât de gravă ca și ghicirea și închinatul la idoli? Unii oameni aleg să fie rebeli și neascultători, tocmai pentru că nu înțeleg gravitatea acestei manifestări. Vă îndemn acum să citiți acest articol până la sfârșit și să medităm împreună la Cuvântul lui Dumnezeu.
Biblia ne relatează un caz din viața lui Samuel și a împăratului Saul, din care putem învăța o lecție foarte importantă. Haideți să privim împreună la acest caz.
„Samuel a zis lui Saul:,,Pe mine m-a trimes Domnul să te ung împărat peste poporul Lui, peste Israel: Ascultă dar ce zice Domnul. Așa vorbește Domnul oștirilor:,Mi-aduc aminte de ceea ce a făcut Amalec lui Israel, cînd i-a astupat drumul la ieșirea lui din Egipt. Du-te acum, bate pe Amalec, și nimicește cu desăvîrșire tot ce-i al lui…”(1Samuel 15:1-3a)
Cine era Samuel? Proorocul lui Dumnezeu în Israel. El l-a uns pe Saul ca împărat. Dumnezeu l-a pus în această poziție și acum el transmite Cuvântul lui Dumnezeu poporului și împăratului. Priviți ce a făcut Saul.
„Saul a mers pînă la cetatea lui Amalec, și a pus niște oameni la pîndă în vale. A prins viu pe Agag, împăratul lui Amalec, și a nimicit cu desăvîrșire tot poporul, trecîndu-l prin ascuțișul săbiei. Dar Saul și poporul au cruțat pe Agag, și oile cele mai bune, boii cei mai buni, vitele grase, mieii grași, și tot ce era mai bun; n-a vrut să le nimicească cu desvîrșire și au nimicit numai tot ce era prost și nebăgat în seamă.”(1Samuel 15:5,8-9)
Dumnezeu i-a spus prin Samuel “să nimicești cu desăvârșire tot”. Ce a făcut Saul? A mers, a nimicit, dar numai ceea ce a vrut el… ceea ce era prost și nebăgat în seamă. La prima vedere, s-ar părea că a mers ca să asculte de Dumnezeu și de proorocul Lui, însă intenționat am subliniat cuvintele care spun că “n-a vrut să nimicească”… Saul n-a dorit să fie pe deplin ascultător. Lui Dumnezeu nu i-a plăcut o astfel de “ascultare”.
„Domnul a vorbit lui Samuel, și i-a zis: ,,…Îmi pare rău că am pus pe Saul împărat, căci se abate dela Mine și nu păzește… cuvintele Mele„. Samuel s-a mîhnit……, și toată noaptea a strigat către Domnul. S-a sculat dis de dimineață, ca să se ducă înaintea lui Saul. Și au venit și i-au spus:,,Saul s-a dus la Carmel, și iată că și-a înălțat un semn de biruință, apoi s-a întors, și, trecînd mai departe, s-a pogorît la Ghilgal„. Samuel s-a dus la Saul, și Saul i-a zis:,,Fii binecuvîntat de Domnul! Am păzit cuvîntul Domnului” (1Samuel 15:10-13)
Câtă înșelare și ipocrizie în ceea ce face Saul. Domnul S-a mâhnit de purtarea lui, el însă își înalță semne de biruință. Domnul zice: “Saul nu păzește cuvintele mele”, Saul însă se laudă și zice: “Am păzit cuvântul Domnului”. De ce oare așa? Pentru că, dragul meu, anume așa se manifestă neascultarea și răzvrătirea. Omul neascultător și răzvrătit are grumazul întărit și cel mai groaznic că el nu se vede vinovat, dimpotrivă, el se vede ca unul care împlinește Cuvântul lui Dumnezeu. Dragul meu, este foarte important să ne oprim și să medităm asupra felului nostru de viețuire. Este foarte ușor să aluneci și să fii un Saul înverșunat în neascultarea ta. Este foarte ușor să înalți semne de biruință și să crezi că Dumnezeu este de partea ta, în timp ce, de fapt, Dumnezeu te-a lepădat, pentru că faci numai ceea ce crezi tu că este bine și nu măsori binele după Cuvintele Lui. Poți face slujiri, evanghelizări, tabere, laudă și închinare, dar Dumnezeu privește la tine și tot ceea ce vede El este neascultarea care îți umple inima… Cât de groaznic trebuie să fie aceasta.
Am cunoscut pe cineva care și-a bătut soția mai mult de 10 ani. După ce își bătea soția, mergea într-un oraș și aduna mulți copii, făcând cu ei jocuri de copii, apoi se întorcea acasă și cu mult dispreț îi spunea soției: “Dacă Dumnezeu nu ar fost cu mine, nu aș fi putut aduna atâțea copii…”. Câtă înșelare! Dumnezeu nu avea nimic de a face cu toată munca lui de a-și stinge mustrările de conștiință. Dar vezi, el era sigur că acțiunile lui sunt bune și corecte. Oare nu ai devenit și tu așa? Să crezi că dacă organizezi o tabără, chiar cu studiu biblic, să crezi că Dumnezeu este deja obligat să închidă ochii la nesupunerea și răzvrătirea din inima ta? Nu te înșela, Dumnezeu nu este om care să nu vadă inima și motivațiile noastre. Mai devreme sau mai târziu “behăitul oilor” și “mugetul boilor” neascultării tale vor ajunge la urechile Domnului și la urechile celor pe care Dumnezeu i-a pus peste tine (1Samuel 15:14). Când Samuel l-a întrebat pe Saul ce este cu behăitul și mugetul ce le auzea…
Saul a răspuns:,,Le-au adus dela Amaleciți, pentrucă poporul a cruțat oile cele mai bune și boii cei mai buni, ca să-i jertfească Domnului, Dumnezeului tău; iar pe celelate, le-am nimicit cu desăvîrșire.” (1Samuel 15:15)
Un om neascultător și rebel nu este în stare să-și recunoască vina. Se va zbate din răsputeri ca să găsească “țapul ispășitor” în vina altora, dar nu în atitudinea sa. Poporul este de vină, dar nu eu. Șocant este că Saul nu mai zice “Dumnezeul meu” sau măcar “Dumnezeul nostru”, ci îi zice lui Samuel “Dumnezeul tău”. Adevărul este că atunci când ești rebel și neascultător adânc în inima ta, tu știi că te-ai depărtat de Dumnezeu, tu știi că Dumnezeu nu este Dumnezeul tău în cazul neascultării tale, dar mândria și neascultarea din inimă nu-ți dau voie să recunoști. “De ce nu ai ascultat glasul Domnului?” întreabă Samuel și Saul zice: ,,Am ascultat glasul Domnului, și m-am dus în calea pe care mă trimitea Domnul. Am adus pe Agag, împăratul lui Amalec, și am nimicit cu desăvîrșire pe Amaleciți; dar poporul a luat din pradă oi și boi, ca pîrgă din ceeace trebuia nimicit cu desăvîrșire, ca să le jertfească Domnului, Dumnezeului tău, la Ghilgal.”(1Samuel 15:20-21)
Când omul nu dorește să se pocăiască de neascultarea sa, încearcă să dea o înfățișare religioasă lucrurilor – “ca să le jertfească Domnului”. Și Dumnezeu răspunde:
,,Îi plac Domnului mai mult arderile de tot și jertfele decît ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decît jertfele, și păzirea cuvîntului Său face mai mult decît grăsimea berbecilor. Căci neascultarea este tot atît de vinovată ca ghicirea, și împotrivirea nu este mai puțin vinovată decît închinarea la idoli și terafimii. (1Samuel 15:22-23)
Sună foarte dur, dar acesta este adevărul. Nu sunt cuvintele mele, ci sunt ale Domnului. Realizezi tu că ori de câte ori alegi să fii neascultător, tu ești tot atât de vinovat ca și ghicitorul? Și Dumnezeu zice că împotrivirea este tot atât de vinovată ca și închinarea la idoli. Neascultarea merge mână în mână cu împotrivirea.
Ce alegi să faci acum? Continui să rămâi în neascultarea ta sau să te pocăiești? Saul, după ce a fost confruntat, a zis că îi pare rău și că a păcătuit, dar pe el l-a interesat ca Samuel să vină cu el în fața poporului și ca el să nu fie disprețuit în fața oamenilor. Deci, pocăința lui a fost una formală, nu din toată inima, de dragul oamenilor și nu de dragul lui Dumnezeu, de aceea Domnul i-a spus:
“…fiindcă ai lepădat cuvîntul Domnului, și Domnul te leapădă, ca să nu mai fii împărat peste Israel„. Și pe cînd se întorcea Samuel să plece, Saul l-a apucat de pulpana hainei, și s-a rupt. Samuel i-a zis:,,Domnul rupe astăzi domnia lui Israel deasupra ta, și o dă altuia mai bun decît tine. Cel ce este tăria lui Israel nu minte și nu Se căiește, căci nu este un om ca să-I pară rău„(1Samuel 15:26-27)
Cum te-ai simți să auzi un astfel de mesaj chiar din gura lui Dumnezeu? Dar, dragii mei, haideți să nu ne înșelăm, căci Dumnezeu este același ieri, azi și în veci și în El nu este nici schimbare și nici umbră de mutare. Mesajul Lui este același pentru toți cei care aleg de bună voie să fie neascultători. El zice: “Cel ce este tăria lui Israel nu minte”… De ce crezi că cu privire la tine va fi altfel? Nu te înșela.
Vreau la încheiere să medităm la aceste cuvinte care încă o dată repetă tot ceea ce am spus mai sus:
“…căci Domnul cercetează toate inimile și pătrunde toate închipuirile și toate gîndurile. Dacă-L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine; dar dacă-L vei părăsi, te va lepăda și El pe vecie. (1Cronici 28:9)

Sursa: moldovacrestina.md