Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (Art. 80, alin.1 – Constituția României).
ÃŽn timpul mandatului, PreÈ™edintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcÈ›ie publică sau privată (Art. 84, alin.1 – ConstituÈ›ia României).
PreÈ™edintele exercită funcÈ›ia de mediere (…) între stat È™i societate (Art. 80, alin.2 – ConstituÈ›ia României).
Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe). Alături de președinte, pe lista membrilor, publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza.
Din consiliul ECFR fac parte multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe. Klaus Iohannis este însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă. Mai mult decât atât, așa cum vom vedea, Klaus Iohannis a acceptat funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României.
Pe site-ul ECFR, președintele României se învecinează cu George Soros și cu fiul acestuia, Alexander Soros, care apar pe lista Ungariei.
Un think-tank fondat și finanțat de Soros
ECFR este, conform registrului Comisiei Europene, primul think-tank pan-european. A fost lansat în octombrie 2007 și are ca obiective „organizarea unor activități de cercetare și promovarea unor dezbateri în toată Europa cu privire la dezvoltarea unei politici externe coerente și eficiente, bazată pe valori europene. Activitatea ECFR se bazează pe trei elemente distinctive:
1) Consiliu pan-european. ECFR a reunit, într-un distins Consiliu, peste 280 de membri (n.r. – 285) – politicieni, factori de decizie, experÈ›i È™i lideri de afaceri din toată Europa – care se reunesc o dată pe an. Membrii furnizează staff-ului ECFR consultanță È™i feedback È™i asistă activitățile ECFR în cadrul țărilor din care provin. Acest Consiliu este prezidat de Carl Bildt, Emma Bonino È™i Mabel van Oranje.
2) O prezență fizică în principalele state membre ale Uniunii Europene. Lucru unic printre think-tank-urile europene, ECFR are birouri în Berlin, Londra, Madrid, Paris, Roma, Sofia și Varșovia. Birourile sunt platforme pentru cercetare, dezbatere și advocacy.
3) Un proces distinct de cercetare È™i elaborare de politici. ECFR a reunit o echipă de cercetători È™i de practicieni recunoscuÈ›i din toată Europa, pentru a-È™i atinge obiectivele graÈ›ie unor proiecte inovatoare, cu accent pan-european.â€
Anul trecut, ECFR a avut un buget total de 7.207.827 de euro. De unde vin banii? Pe site-ul Comisiei Europene se precizează că 1.234.062 euro provin din „surse naÈ›ionaleâ€, 14.162 euro – un grant al Comisiei europene, 11.408 euro – „surse locale/regionaleâ€, iar 5.948.195 euro „din alte surseâ€. Ce fel de „alte surseâ€?
ÈŠn 2007, anul înființării, pe site-ul oficial al think-tank-ului se preciza că „ECFR este susÈ›inută de Soros Foundations Network, Sigrid Rausing, FRIDE (La Fundación para las Relaciones Internacionales y el Dialogo Exterior), FundaÈ›ia Communitas È™i Dr. Hannes Androsch.â€
Cât de mare este „susținerea†acordată ECFR de către fundațiile Soros? Atât de mare încât, la înființare, adresa biroului din Londra al ECFR era aceeași cu adresa Open Sociey Fundațion. Și nu vorbim doar de același etaj, ci și de același număr de telefon.
Continuare pe:Â www.activenews.ro