ÃŽmi va fi greu să uit ziua de 11 Septembrie 2001. Eram în avion când au început atacurile din America. Zburam de la Londra la Budapesta. Nu poÈ›i să nu te gândeÈ™ti ce ai fi făcut dacă erai în unul din avioanele folosite de acei barbari. Apoi, nu pot să uit cum bisericile de toate confesiunile s-au reumplut în America. Oameni care plângeau, îngenuncheau, se rugau È™i chemau numele lui Dumnezeu. Am crezut că va începe o trezire spirituală fără precedent în generaÈ›ia noastră. Deja visam cum această trezire va trece Oceanul Atlantic È™i va reaprinde bisericile adormite din Europa. I-am scris unui pastor dintr-o biserică baptistă foarte puternică din America. I-am împărtășit entuziasmul meu cu privire la milioanele de americani care umpleau până la refuz bisericile. Mi-a scris înapoi È™i mi-a spus:”Nu e ceea ce crezi, nu se întorc la Dumnezeu, e doar o reînviere a patriotismului. O să vezi, în câteva săptămâni o treacă tot entuziasmul acesta, iar la rugăciune vor veni doar cei care veneau È™i până atunci”. Nu l-am crezut. Am sperat să se înÈ™ele, dar omul a È™tiut ce spune. Astăzi dupa 15 ani îmi amintesc cu emoÈ›ie de acele zile È™i nu pot să nu mă întreb: ce a învățat lumea după 9/11? Din păcate, în afară de progresism, multiculturalism, inclusivism, gender ideology, all-gender restrooms…NIMIC.
Sper să nu se împlinească zicala: „cine nu învață din istorie riscă să o repete”. Dacă nu cumva s-a împlinit la Madrid, Londra, Bruxelles, Paris…
Check Also
Ia-L pe Isus de mana si urmeaza-L
Când îngenunchezi la cruce, nu vei auzi un cuvânt uÈ™or È™i dulce – nu de …