Traian Vasilcau – poetul luminii si bucuriei

Scriitor complect si complex , poemele sale izvorasc direct din credinta, din constiinta religioasa pura in continua legatura cu Dumnezeu.

Crucificam cuvantul ne-ncetat ,
Urcandu-l pe Golgota fara teama.
Memoria se da-n spectacol , mama ,
Si intalnirea-n Domnul am ratat

Cartea este pentru Traian Vasilcau ca o lumină şi o bucurie, asemenea unei revelaţii divine. A sorbit învăţătura creştină din gura mamei sale, moştenind o credinţă puternică pe care şi-a întărit-o prin lecturi biblice şi morale. În acest sens el a fost si este un autodidact autentic.
De o modestie iesita din comun , de o blandete inimaginabila in aceste vremuri , pline de criza , Traian starneste in noi dorinta de a fi mai buni , mai increzatori , mai puri.

Mergând pe firul textelor biblice, „ajutat de Sfântul Duh“, poetul vrea ca prin aceste poeme, prin versurile sale, să salveze „sufletele celor necredincioşi“, prin exemplul propriu , prin condamnarea personala pentru că Iisus a venit în lume să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă şi la mântuire:

Doamne , Tu potir cu stele
Ceruit , monastiresc,
Pune lacat gurii mele ,
Urii mele , cand hulesc

” Psalm continuu”

Hulit şi blamat de unii, preţuit şi iubit de mulţi,va înfrunta cu seninătate şi tăcerea, şi contestările, biruind prin cărţile şi înţelepciunea sa, în care se exprimă veşnicile adevăruri, izvoare de bunătate, pace şi întărire sufletescă pentru toţi iubitorii de limbă şi cultură românească.
Creaţia lui Traian Vasilcau este impregnată de personalitatea sa ce alternează între eleganţă, suavitate şi o energie care răzbate dincolo de fiinţa sa ,demonstrata de pasiunea lui pentru literatură, care l-a atras de timpuriu si dragostea pentru Dumnezeu .

Miş carea vieţii poetului e concentrată exclusiv în absolutul Dumnezeirii. Nu-şi îngăduie altă aspiraţie, astfel încât poezia rămâne o însoţitoare, element conex al gravei experienţe spirituale, al itinerariului său de foc. Nu arta e problema, ci Dumnezeu

In testamentul meu pentru vecie ,
Un drept mai vreau , ramane neinfrant :
Sa pot trai exclus din poezie ,
Dincolo de cuvinte – in Cuvant !

Gânditorul, istoricul si filozoful Traian Vasilcau a rămas un credincios şi un suflet apropiat de Dumnezeu , plin de înţelepciune şi iubire de oameni.

Incontestabil, poezia românească n-a strălucit prin religiozitate. După toate probabilităţile, din pricina spiritului incredul, practic, înclinat spre zeflemea al românului, care mai curînd se resemnează cu schepsis şi ironie decît să adore sau să se supună cu scrupulozitate vreunui canon.

Om al cuvîntului prin definiţie, poetul e sensibil cu deosebire la relaţia dintre Dumnezeu şi cuvînt. Conform Vechiului Testament, Cuvîntul divin reflectă o înţelepciune anterioară Genezei, iar pentru Sfîntul Ioan Cuvîntul era însuşi Dumnezeu, dăinuitor în eternitate.

Prin psalmii săi, de-o fervoare regizată cu înalt har literar, Traian Vasilcau se probează a fi unul din cei mai însemnaţi poeţi religioşi ai literelor noastre.

„PoeÅ£ii sunt aceastã mãrturie a învierii lui Isus Christos în istorie ÅŸi a prezenÅ£ei Duhului Sfânt în viaÅ£a noastrã”- spunea Ion Alexandru.

Traian Vasilcau este unul dintre ei .

„ÃŽn puterea Bibliei, vestitã de poeÅ£i, stã Cuvântul capabil de a schimba viaÅ£a oamenilor. Ce poate fi mai minunat decât a schimba viaÅ£a unui om? Sã stiÅ£i cã un poet extraordinar poate schimba viaÅ£a unui om, un om care este în stare sã se spânzure, care nu mai are nici o nãdejde. Este vorba de schimbarea vietii ÅŸi a direcÅ£iei oamenilor”- preciza acelasi poet Ioan Alexandru , si el un mare iubitor de Dumnezeu.

Uneori când ne cuprinde deznadejdea, traind aici, între nisipurile miscatoare ale Rasaritului si strigând tare sa se auda ca nu am murit, întoarcerea la Sfintii
Parinti este cu adevarat mântuitoare, scapându-ne de veacul desacralizat; simtim cu adevarat schimbarea la fata a „omului nostru interior”, cuvântul lor deschizându-se ca o camara de nunta unde sufletul Rasariteanului se poate, în sfârsit, darui Mirelui sau, Stapânul si Domnul, Mielul si Poetul întregii zidiri, Logosul divin. Marii poeti religiosi au vazut în poezie o nunta de taina care nu tine de omul exterior, de Adam cel ce se ascunde de Dumnezeu în înserarea Raiului; pentru ei poezia înseamna ratiunea de a fi a omului nostru launtric; numai acolo, în camara de nunta, este posibila vorbirea cu Dumnezeu; iesind din raza ochiului lui Dumnezeu omul launtric se usuca, se pustieste si atunci sufera omul întreg – omul întreg se salbaticeste, devine irational.

Poezia lui Traian Vasilcau este …calea sufletului , educatie spirituala si indemnul vadit de a-l iubi pe Bunul Dumnezeu si a-i cere iertare si viata vesnica , prin mantuire.

Nu putini sunt cei care- „cauta ” versurile , sorbindu-le cu nesat , ca pe adevarate rugaciuni.
Eu sunt un asemenea suflet , care nicicand nu mi-am ascuns admiratia si credinta in Dumnezeu.

Asteptam de la Traian Vasilcau , noi opere care sa ne incante inima si sufletul .

Doamne Ajuta !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

TRAIAN VASILCAU – Activitate si aparitii editoriale

Data ÅŸi locul naÅŸterii:
2 aprilie 1969, în satul Viişoara, r-nul Edineţ.
A absolvit Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” din Chişinău,
Facultatea de Istorie.

Activitate:

Preşedinte-fondator al Societăţii Culturale “Pasărea Phoenix”.
Fondator şi editor al Revistei literare”Phoenix”/2oo4-2007/.
Producător autorizat al Festivalurilor-naţionale de muzică uşoară
“Maluri de Prut” şi “Steaua Chişinăului”.

Apariţii editoriale:

“Poemele regretelor târzii”, ed. Lyceum, Chişinău,1995;
“Risipitorul de iubire”, ed. Lyceum, Chişinău,1995;
“Un clopot pentru Basarabia”, ed. Lyceum,Chişinău,1996;
“Zeii nu mor în cer”, IFC,Chişinău,1998;
“Spitale pentru îngeri”, IFC,Chişinău,1998;
“Potopul Cultural”,IFC,Chişinău,1999
“Sinceritatea ca Sentinţă”,IFC,Chişinău,1999
“Poeme de pe timpul tăcerii de aur”, Abeceluş,Chişinău,1999;
“Ziua poznelor frumoase”,versuri pentru copii,Abeceluş,Chişinău, 1999;
“Prăbuşit în flori”, IFC,Chişinău,2000;
“Anna Ahmatova,Ivan Bunin.Versiune romaneasca”,ed.1,IFC, Chişinău,2000
“Colindă pentru niciodata mea”, Augusta, Timişoara,2000;
“Moartea în Premieră”,Pasărea Phoenix,Chişinău,2001
“Cerul scris cu stele”, versuri pentru copii, Pasărea Phoenix,Chişinău, 2001;
“Literă din Dumnezeu”, Scrisul Românesc, Craiova, 2001;
“Regele învins”, Eminescu, Bucureşti, 2001;
“Demisionarea din umilinţă”, eseuri din Mahalaua Nebunilor,, ABC,
Chişinău, 2003;
“Nafura deşertăciunii”, sonete, . ABC, Chişinău,2002;
“Miracolul tristeţii se amână”, colinde în 2 vol., Eminescu,
BucureÅŸti, vol. I-2002; vol. II-2003
‘Atentat la Veşnicie”,maxime si recviemuri/poeme-n două versuri
si-ntr-un vers/2000-2005/,”Phoenix”,Chişinău,2006,
“Atentat la Veşnicie”,maxime,reflecţii,recviemuri,”Phoenix”,Chişinău,2006,
“Atentat la Veşnicie”,maxime,reflecţii,recviemuri,ed.a
2-a,adăugită,”Grafema Libris”,Chişinău,2007
“Ciocârlia cântă fără tălmăciri”,versuri pentru copii,”Grafema
Libris”,Chişinău,2007
“Din Cartea Copilăriei”,versuri pentru copii,”Grafema Libris”, Chişinău,2008,
“Anna Ahmatova,Ivan Bunin.Versuri tălmăcite de Traianus,,ediţie
nouă,Academia de Ştiinţe a Moldovei,Chişinău,2008/editată din
iniţiativa şi cu suportul Guvernului Moscovei/,
“Eternul Înnăscut”,”Lucian Badian Editions”,Otawa,Canada,2008,
“Regăsit în Cer”/Trilogie/2000-2007, “Junimea”,Iaşi,2009/,
“Când s-au fost spus îngerii”,psalmi,”Epigraf”,Chişinău,2009/,
“Inborn Into Eternity”,”Lucian Badian Editions”,Otawa,Canada,2009

Ligya Diaconescu
Revista Internationala STARPRESS