Adu-ti aminte

Eu alergam cu truda inainte
In rand cu tot torentul omenesc
Dar ai strigat din cer: „Adu-ti aminte!”
Si-atunci mi-am amintit sa ma opresc…

De la o vreme n-am pus in agenda
Un timp pentru odihna… tot trudesc…
Doar cand platesc spitalului amenda
Am timp sa cuget, sa mai si gandesc.

Nebanuite voci parca agita
Multimile ce-alearga contra cost
Si ispitit de-o pravila cumplita
Traiesc muncind non-stop si fara rost.

Stiu sigur… s-a probat ce-a spus Divinul
Cand plec nu iau cu mine nici un leu…
Doar goliciunea, lacrima, suspinul
Si las in urma tot ce-am strans cu greu.

Ce bine ca strigarea-mparateasca
A strabatut prin anii genuini
Si m-a trezit la timp ca sa renasca
Fecioara ratacind fara lumini.

Si m-am oprit la umbra crucii Tale
Si-am inteles chemarea pe deplin…
Am inteles cerintele vitale,
Promisiunea unui sfant destin.

Eu alergam cu truda inainte
In rand cu tot torentul omenesc
Dar ai strigat din cer: ”Adu-ti aminte!”
Si pentru asta, Doamne-Ti multumesc!

Danut Alexandru Jercan

Sursa: afirmativ.com