Cum au încercat bolșevicii să distrugă FAMILIA, după preluarea puterii în Rusia

În școli, predarea problemelor sexuale, fără principii moral-religioase, nu era decât o corupere a copiilor.
Autorul acestor rânduri este originar din Iugoslavia, soldat în armata austriacă, în timpul primului război mondial, trecut de partea Rusiei și rămas în Rusia Sovietică. A devenit medic de țară, a emigrat în Iugoslavia, n 1934. După al doilea război mondial, s-a stabilit în Germania de Vest. A fost răpit și omorât, în 1954, de serviciile secrete rusești.

Acest lucru a fost confirmat după dezintegrarea URSS, în 1992, când fiului acestuia i se înapoiază manuscrise și documente ce aparțineau tatălui său.Memoriile lui Trușnovici (1914-1934) descriu revoluția bolșevică, cu toate ororile cu care s-a impus, inlcusiv legalizarea avortului (1920), și reacția oamenilor la toate acestea.

„Promiscuitatea sexuală crea multor oameni o atitudine de respingere și dezgust. Cu toate acestea, oamenii începuseră să fie corupți și împinși spre acest mod de viață prin diferite moduri. În 1922, de câteva ori, am fost martorul câtorva spectacole stradale, cu deviza „Jos cu rușinea!” Gol pușcă, împodobit doar cu o panglică pe care scria „Jos cu rușinea!”, oratorul acelui eveniment striga în piața din Krasnodar de la tribună: „Jos cu burghezia! Jos cu minciunile popimii! Noi, comunarzii, nu avem nevoie de haine, care să ne acopere frumusețea corpului! Noi suntem copiii soarelui și ai aerului!”
Trecând pe acolo spre seară, am văzut tribuna doborâtă și, din câte aflasem, „fiul soarelui” fusese bătut măr. Cu altă ocazie, împreună cu soția, am văzut cum publicul sărea dezgustat din tramvai, înjurând și scuipând. Din câte am înțeles apoi, în tramvai, se năpustiseră un grup de „copii ai soarelui și aerului”, goi pușcă, iar oamenii, furioși, dădeau bir cu fugiții.

Experiența a eșuat, căci declarațiile „apostolilor” moralei sovietice au provocat o asemenea indignare oamenilor, încât autoritățile au oprit aceste comportamente nerușinate.

Răspândirea promiscuității sexuale a fost preluată de școală, de literatura artistică și de popularizare științifică. În școli, predarea problemelor sexuale, fără principii moral-religioase, nu era decât o corupere a copiilor. În plus, profesorii nu aveau posibilitatea de a aplica măsuri împotriva impactului pe care mulți elevi trebuiau să-l îndure din cauza depravării morale a altor copii deja corupți. De la înjurături, povestiri vulgare și anecdote pe teme sexuale, pe care unii elevi le foloseau în viața de zi cu zi, te simțeai îngrozitor.”
Bolșevicii au încercat să distrugă familia și în alte moduri. Sub drapelul emancipării femeilor, acestea erau înrobite altfel, fiind ademenite în cluburi, obligate să participe la diferite reuniuni, invitate la diverse petreceri, creându-se pentru ele o serie de funcții de răspundere: de președinte, delegat, deputat, organizator de grad diferit, comisar sau pur și simplu membre ale vreunei comisii, și câte și mai câte.

Păcat că adunările femeilor de la începutul revoluției bolșevice nu au putut fi imortalizate în filme. Odată cineva a adus într-un prezidium oale, pe care, mulțimea femeilor turbate, în semn de „eliberare”, le-a distrus, urlând și strigând: „Jos cu oalele!”. Cât de multe dintre aceste activiste s-au gândit că oalele rămân oale și nu vor mai avea cum și ce găti în ele ? Din cauza cumulării acestor „sarcini publice” revenite femeilor, în familii, apăreau certuri. Bărbații, care protestau împotriva absenței permanente a soțiilor, erau chemați în consilii, în comisii, unde li se reproșa că erau conservatori și posesivi.

O anumită „trezire” a autorităților a început încă în anii anteriori colectivizării. Atunci, începuse un matriarhat autentic, când numele tatălui putea fi necunoscut, iar mama devenise entitatea juridică. Nu puțină teamă au creat bolile cu transmitere sexuală care se răspândeau fulgerător. A urmat apoi o trezire a oamenilor. Începuse o renaștere religioasă, când, treptat, oamenii încercau să se întoarcă la fundamentele morale.
Legea avortului privind dreptul exclusiv al femeilor de a controla propriile lor sarcini, adoptată de sovietici, pe lângă partea morală și etică, avea și altă latură – slăbirea poporului rus. Procentul său de creștere era mult mai mare decât în țările occidentale. Epidemia de avorturi din toată Rusia a ajutat considerabil forțelor ostile Rusiei.

Mă voi opri la cifrele pe care le am, deoarece statistici exacte nu existau la bolÈ™evici. Cifrele care provocau entuziasmul intelectualilor naivi al È™i al politicienilor din Vest erau false È™i serveau drept propagandă în discursul liderilor. Văzând asemenea falsuri, spuneam: „Ne vom face de râs în Occident! Ai noÈ™tri, evident, cred că acolo au dat peste niÈ™te proÈ™ti”. Din păcate, noi am greÈ™it, căci „deÈ™tepÈ›ii” noÈ™tri chiar au câștigat. ÃŽn Occident, foarte mulÈ›i credeau în minciuna comunistă”, scrie autorul, potrivit culturavieÈ›ii.ro.

Sursa: activenews.ro