Yemen – Dileme dramatice dintr-o ţară uitată de lume

Mai este numit și „războiul uitat”. În timp ce lumea se concentrează asupra situaţiei din Siria, cea mai săracă ţară din Orientul Mijlociu este scena unui lung război civil sângeros.

Yemen se prăbușește încet, iar imaginile care provin de acolo sunt terifiante. La sfârșitul lunii octombrie, poza cu Saida Ahmad Baghili (poate fi văzută pe site-ul CNN), o adolescentă suferind de malnutriţie, a ajuns în atenţia presei internaţionale. Prima impresie este că suntem în faţa unei manipulări foto profesioniste. Realitatea însă este chiar mai sumbră decât imaginea. Într-o ţară de 26 de milioane de oameni, circa 14 milioane de locuitori au nevoie de ajutor alimentar și 7 milioane suferă din cauza insecurităţii alimentare. Situaţia este chiar mai rea pentru copii yemeniţi, în jur de 1,5 milioane dintre ei suferind de malnutriţie. În cazul în care problemele alimentare și medicale continuă, sute de mii de yemeniţi vor risca să moară de foame, avertizează ONU.

Cum a ajuns Yemen în situaţia în care se găsește astăzi? Cauzele sunt complexe. Unii consideră că Yemen se confruntă mai degrabă cu un conflict sectar între saudiţi și rebelii iranieni. Ar fi un război ideologic, cu puternică componentă religioasă. Alţii percep războiul ca pe o încercare de stabilizare a unei stări fragile, constând în înfrângerea rebelilor și restabilirea guvernului legitim. Lăsând la o parte aceste explicaţii, uneori contradictorii, orice efort de a înţelege situaţia trebuie să înceapă cu recunoașterea faptului că pentru Yemen și cetăţenii săi instabilitatea nu este deloc nouă. „Yemen este o ţară care se confruntă cu conflicte de mai multă vreme”, a spus Adam Baron, fost jurnalist în Yemen. „Există o serie de conflicte în interiorul altor conflicte care sunt, de asemenea, rezultatul altor conflicte”, a explicat Baron. Din această perspectivă, „e aproape imposibil de înţeles care este rădăcina concretă a conflictului”.

Există totuși câteva evenimente recente care au alimentat și mai mult situaţia conflictuală. În 2012, în urma Primăverii arabe, președintele yemenit Ali Abdullah Saleh a fost forţat să renunţe la prerogativele sale. Succesorul său, Abdrabbuh Mansour Hadi, a generat o mișcare separatistă în sudul ţării, însoţită de atacuri teroriste și sărăcie cumplită, pentru a numi doar câteva dintre problemele care au rezultat de aici. Rebelii Houthi, un grup șiit din care fac parte aproximativ 40% dintre musulmanii din Yemen, au profitat de această ocazie pentru a ocupa o mare parte a ţării, în cele din urmă făcându-l pe președintele Hadi să fugă. În replică, Arabia Saudită a lansat o campanie aeriană, în coaliţie cu alte opt state arabe. Scopul lor declarat era restabilirea președintelui Hadi și alungarea forţelor rebele. Pentru saudiţi, preluarea puterii de către șiiti și influenţa Iranului manifestată atât de aproape de propriile frontiere este inacceptabilă.

La mai puţin de doi ani de la lansarea atacurilor aeriene sub coordonarea saudiţilor, costurile sunt uriașe. Baron insistă asupra acestui aspect, atenţionând asupra faptului că „cifrele sunt aproape de neconceput”. Astăzi, în jur de 80% din populaţie are nevoie de ajutor umanitar, iar saudiţii sunt acuzaţi de încălcarea dreptului internaţional umanitar prin faptul că vizează civili în mod deliberat. Cel puţin 10.000 de persoane au fost ucise în războiul civil, conform datelor furnizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, ceea ce înseamnă un bilanţ aproape dublu faţă de estimările oferite de oficiali și de angajaţi ai organizaţiilor umanitare pentru anul 2016. Această cifră ar putea fi chiar mai mare în condiţiile în care unele zone nu dispun de unităţi medicale și oamenii sunt adesea îngropaţi fără nicio înregistrare oficială.

Cum de această situaţie ajunge atât de greu în vizorul opiniei publice? Rafat Al-Akhali, fost ministru în guvernul yemenit, are o explicaţie care, mai mult ca sigur, generează inconveniente în rândul lumii occidentale. „Marile puteri occidentale – SUA, Marea Britanie, printre altele – sunt parte a războiului prin modul în care au oferit susţinere saudiţilor. Prin urmare, nu există niciun motiv ca guvernele lor să evidenţieze ce se întâmplă în Yemen”, susţine Al-Akhali, citat de World Economic Forum.

În cazul în care fotografiile ilustrând copii suferind de foame nu sunt suficiente pentru a motiva comunitatea internaţională să ia în serios situaţia, atunci măcar ideea că un eventual colaps al Yemenului ar putea crea și mai multă instabilitate într-o regiune deja cu mari probleme ar fi un motiv pentru acţiune. Asta, în situaţia în care mai reușește cineva să înţeleagă ce se întâmplă pe teritoriul yemenit.

Sursa: semneletimpului.ro